Îţi întizi mâinile în sus.
Te uiţi spre cer, cazi...
Cazi în dursus.
Cuvinte abandonezi,
Gândurile-ţi nu le mai auzi...
Le arzi,
Ascuns.
Zbor spre infinit,
Zâmbet timid, ascuns,
Umbre de nedefinit,
Nor împuns
De teama străpuns...
Cauţi răspuns
Vieţii.
Soarele îţi umple părul
Ţi-l face holde de pământ
De pământul plin de rodul
Unui cuvânt...
Şi apoi, când deschizi ochii,
Mângâiat de boarea dulce,
În iarbă de ace
Te-ai trezit.
Nu e zbor...
Nu e nimic!
Doar visul dulce-acrişor
Ce ţi-a împrăştiat chimic
Speranţă
Şi dor...
Oh, zbor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu