Sa ucid si ultima speranta?
Doar o ultima picatura de parfum pierduta undeva in noapte, undeva departe, unde sufletul meu este incuiat, pentru a o uita sau poate pentru a ma minti ca doresc sa o uit. Stau singur in ploaia rece, nici vantul nu ma mai poate opri, sunt mult prea puternic desi mi-a luat tot ce aveam, totul…acum pur si simplu nu mai conteaza ce a fost, totul este doar o amintire rece ce te ucide, ce te ucide usor, o moarte lenta si dureroasa. Simt in ultima ei atingere, ultimul sarut..atat de rece, atat de dulce, atat de unic incat, nu te poti gandi decat la perfectiune.
Inca speri? Spera. Pentru ca speranta va fi ultima lovitura de care voi avea nevoie. Atunci ti-ai atins destinul, m-ai ucis. M-ai ucis cu sperantele tale, cu gandul si iubirea ce mi-o porti, sau poate ai pierdut-o undeva adanc, in inima inlantuita.
2 comentarii:
poate...
speranta iti continua tinta
Trimiteți un comentariu