29.03.2009


Nu mai stiu cine esti.
Nu mai stii cine sunt.
Doua povesti
intr-un singur cuvant


noi.


Ne leaga o distanta in timp
petrecuta umar la umar,
identitati la schimb,
un nume comun, un numar


de casa,


un dus si o masa
in bucatarie,
un pat, o terasa,
lacrimi de nervi, bucurie


sex,


acelasi drum acasa
batut zi de zi,
rutina ce ne-apasa.
O stiu si o stii,


o stim.


Dar am uitat,
luati cate unul,
ca ne-a legat
si raul si bunul.


Ce vraja


ne-a cernut din multime,
sa vad ca esti,
sa te opresti la mine,
ca sa scriem roman din doua povesti?


S-au spart.
Ne leaga azi obisnuinta,
respectul pentru timpul scurs,
confortul si recunostinta.
Refuz sa cred ca erosul s-a dus


Cred


ca ne e lene sa iubim
si ne ascundem in comun,
amanam, ne mintim.
Nu zici nimic, eu nu spun.


Stai!


Hai sa ne-oprim,
sa ne asezam fata-n fata,
sa ne privim…
poate ne invata


sa reiubim!

Niciun comentariu: